5.2. Soluţii de electroliţi
Se numeşte electrolit, o substanţă care în soluţie sau în topitură există, cel puţin parţial, sub forma unor specii încărcate electric (ioni).
Material |
κ [W-1 cm-1] |
Material |
κ [W-1 cm-1] |
|
Electroliţi |
Metale şi materiale metalice |
|||
NaCl (s) |
8,72 × 10-5 |
Fier |
96,1 ×103 |
|
NaCl (l) |
3,66 |
Cupru |
0,58 ×106 |
|
NaOH (l) |
2,38 |
Argint |
0,60 ×106 |
|
NaOH sol. 5% |
0,1969 |
Oţel |
> 1,00 × 105 |
|
NaCl sol. 5% |
0,0672 |
Materiale naturale nemetalice |
||
HCl sol 5% |
0,3948 |
Pământ |
< 1,0 ×10-4 |
|
H2SO4 sol. 5% |
0,2085 |
Lemn |
< 1,0 × 10-10 |
|
H2O |
4,41 × 10-8 |
Cauciuc |
» 10-15 |
|
Procesul de formare a ionilor din molecule electroneutre se numeşte disociaţie electrolitică.
Conductivitatea soluţiei de electrolit, k, este o caracteristică a soluţiei respective la fel ca şi rezistivitatea unui conductor, r, şi se corelează cu aceasta.
κ = 1 / r (5.17)